vineri, 13 martie 2009

morning sunshine!

fix cand imi gasisem pozitia de dormit cea mai buna din ultimele 3 luni (pata rosie de pe fata can prove it), a sunat ceasu... de ce a sunat ceasu cand eu nu plecam nicaieri??? pentru ca aseara mi-a fost lene sa mai ies si inainte de culcare cu jesse si, dupa un forecast, mi-am dat seama ca nu o sa poata sa tina pipi pana ma trezesc eu... asadar, 6 it is!

fost cu jesse, nici macar nu m-am mai sinchisit sa ma schimb de pijama, facut pipi, inapoi acasa, direct in pat!

trece jumatate de ora, apare sor-mea in usa, si cu un ton coborat al vocii imi spune: "te duci acum cu jesse sau mai incolo? ca noi plecam acum", eu: "am fost! lasa usa deschisa ca sa o aud pe maria cand se trezeste"

perfect! more sleep for me...wrong! dupa 2 min se aude maria: "maaaaamiiiii!!!".cum maica-sa era inca acasa, se duce o ia si o aduce la mine in pat in speranta ca o sa mai dormim amandoua un pic...ceasu fiind totusi numai 7 fara 10!

zis si facut! maria inchide ochii, eu inchid ochii...wuhuuu! again WRONG!

se aude glasciorul cristalin: "gataaaa!" eu:"glumesti, nu?"

nu, nu glumea! ... asadar ne-am trezit amandoua la ora 7 si am inceput sa ne jucaaaaam, pentru ca asta faci cu un copil de aproape 2 ani, te joci pana nu mai poti sa te joci, dar ea tot poate!



in caz ca va intrebati cine e monstrul din poza... ea e maria!
for more details, blogul ma-sii www.randuripentrumaria.blogspot.com

miercuri, 11 martie 2009

don't try this at home!

de multa vreme pandesc benzile alea de ceara de pe dulapul din baie, dar azi dimineata m-am hotarat! it's a easy, not that painful, asa cum a demonstrat experienta de pe picioare, and fast way to get rid of the hair

asadar, iau eu frumos benzile, le incalzesc in palme asa cum zice la instructiuni si pun la subrat, de fapt, la ambele ca sa termin mai repede... stau un picutz sa se inchege magiunul si trag!

...and that was it, right there! my biggest mistake ever!

the pain, the horror, the tears, i even bleed a little... asta pe langa faptul ca inca mai am ceva ceara la subrat care nu vrea sa se ia nici in ruptul capului si mi se lipeste mana de ea. chiar m-am gandit sa las acolo cealalta banda, dar fosnea si nu vroiam sa fosnesc in autobuz

sper ca hormonul uitarii nu o sa functioneze de data asta ca sa-mi aduca aminte data viitoare cand vin cu asemenea idei geniale de durerea mai mare decat nasterea...

marți, 24 februarie 2009

.....

in ultima vreme primesc sfaturi. nu ar fi o problema daca ar fi de la oameni pe care ii cunosc, totusi de mai mult de 5 secunde!

sa luam, de exemplu, astazi cand mi-am facut o gramada de nervi, pe langa nervii pe care mi i-a provocat trezitul mult prea devreme. eram in statie la gara, asteptand 182 in FRIG! si apare un nene mai in varsta care imi zicea ceva... ce din cauza castilor nu auzeam. asa ca imi dau castile jos si il intreb "poftim?". el ofticat imi zice: "nu vedeti, domnisoara, ca sunteti murdara de ceva alb pe haina?", eu intreb discret: "unde?", el:"pe spate" si incepe sa ma "pocneasca"...pe spate unde se pare ca aveam ceva

1. cum dracu trebuia sa vad eu ce am pe spate? desi pare ca am un ochi si la spate, nu am... i am just a control freak!
2. stiu ca m-a "pocnit" ca sa-mi ia pata de pe spate, deci intr-un scop nobil, da' de ce dadea asa de tare?
3. stop calling me domnisoara, ca asa imi ziceau pe la scoala cand faceam ceva rau

al doilea episod de genul asta (ptr ca da, atrag mosi si babe!) s-a intamplat in statie la 34 cand, de data asta, o mamaie vorbea cu mine si eu, same old, same old, nu intelegeam ce zice. imi dau frumos castile jos, desi imi placea melodia aia (kings of leon - use somebody) si o ascult.

se aude asta:

domnisoara, mai ridicati-va pantalonii ca o sa-i rupeti acolo unde se tarsaie de pamant!

din nou, 1. de unde stie ea ca am pantalonii in vine? s-a uitat sub haina mea, care e destul de lunga, si mi-a vazut eticheta de la chiloti?
2. ce o face sa creada ca nu stiu? ce o face sa creada ca asta nu e a 10-11a pereche de pantaloni cu care tarsai pe jos si care se rup, pentru simplul motiv ca nu am chef sau mi-e lene sa ii tai
3. thanks for reminding me ca am 1.20 m

joi, 19 februarie 2009

Mos Craciun nu minte niciodata

chestia o sa-mi ramana in cap multa vreme de acum incolo!

azi am avut primul curs de strategii de resocializare care se tine la sectia XVII Toxicomanie.

ma asteptam la cu totul altceva si aveam la mine toate ironiile posibile...nu, nu la adresa oamenilor cu dizabilitati psihice! numai ca acolo totul s-a schimbat si am fost... WOW!

prima persoana care ne-a vorbit despre problema sa a fost un actor care era alcoolic de vreo 10 ani, venea la dezintoxicare si, din cand in cand, mai recadea.

a inceput prin a ne spune ca Mos Craciun nu minte niciodata si ca el a jucat rolul de mos craciun de multe ori.

nu stiu exact ce m-a impresionat mai tare: modul in care povestea despre alcoolismul lui sau cauza alcoolismului.

din prima clipa m-a fascinat! putea sa-mi spuna ca e rudolf si tot il credeam, ba chiar vedeam si nasul rosu. era atat de convingator, de trist ca a ajuns iar acolo, de fericit ca e iar acolo...

nu a incercat sa ne dea sfaturi, sa se dea drept exemplu la "asa NU" sau ceva de genul asta... singurul lucru care a sunat a sfat a fost sa ne ferim de singuratate ca e cea mai grea boala

omul asta a reusit sa ma faca sa raman fara cuvinte... pe mine aia care vorbeste pana devine zgomotul de fundal!

miercuri, 18 februarie 2009

road to hell...

exact asta am simtit eu astazi in minunatul 137, cu care circula numai oameni cu bun simt!

asadar, se ia o EU... nu mai mare de 1.56 m ca nu are nici un farmec, si se arunca intr-un 137 plin ochi! atunci cand m-am urcat eu era lejer, dar la eroilor s-a urcat cred ca jumatate de bucuresti, care vroia sa ajunga fix, dar fix la Frigocom, ca sa nu pot sa respir pana acasa...

anyway, cum ziceam... eu mica intr-un autobuz plin ochi! cand m-am urcat, tin minte ca ma tineam de o bara ptr ca la alea de sus nu ajung decat daca ma dezbrac 3 sferturi si e foarte posibil sa mor spanzurata de propria-mi mana! eee dupa eroilor... am pierdut bara si mi-a fost aproape fatal!

am fost impinsa si inghiontita pe rand in geam... da ala mare care are o bara in dreptul lui! sa zicem ca nu mi-a stricat prea tare pentru ca am ajuns sa cunosc mai bine bara, desi nu mi-am exprimat aceasta dorinta! dupa geam a urmat un nene unsuros; hai sa nu-i zic unsuros ca as fi rea... un nene cu probleme in ceea ce priveste sebumul caruia se pare ca i-a facut placere sa ma tina in brate! erasing that from my memory... si toate astea pana la razoare! :D

la mall ditai coada si oameni isterici! nu stiu cum se face ca am ajuns exact in partea opusa a autobuzului, adica pe partea cu usile... not the best moment of my life! 2 statii am mers cu rucsacul intre usi!

acum stau si ma legan intr-un colt (asa ca titisor), incercand sa uit aceasta experienta!

de maine merg pe jos...