Zilele trecute am descoperit culmea burgheziei, sau macar una din ele. Ma sfideaza de vis-a-vis de sosea, sub forma spitalului de medicina generala.

Treaca de la mine faptul ca din interior pare mai degraba aeroport decat spital, cu holuri generoase, tavane din sticla si o retea ametitoare de scari rulante. Ce e de-a dreptul curios este ca daca reusesti sa faci abstractie de trilioanele de indicatoare/semne/afise de pe pereti, ai impresia ca te gasesti intr-un fel de "shopping center" in care ultimul fashion trend sunt halatele albe purtate pe deasupra unui deux-piece verde sau albastru. Poti sa dai o raita pe la magazine, sa iti cumperi o pereche de pantofi poate; daca nu ai "cash" la tine, nici o problema, putin mai sus e o banca. Odata ajuns la banca , din vitrina de alaturi s-ar putea sa iti faca cu ochiul o oferta imobilia, o casa sau un apartament. Daca vrei sa vezi ce alte oferte sunt pe piata, te duci repede la Tabak Trafik si iti cumperi un ziar pe care il poti rasfoi in liniste, sorbind dintr-o cafea calda la Starbucks-ul de la etajul 5.

Repet, Starbucks! In spital, in caz ca s-a uitat despre ce era vorba.

Mai erau si automate pentru carti de vizita sau cabina pentru poze, a caror prezenta acolo mie imi este peste putinta sa o inteleg. Singura chestie care imi vine in minte in legatura cu cabina pentru poze e un fel de "before and after"...in caz ca vrei sa tii minte in ce hal aratai cand ai ajuns acolo, sau varianta mai naspa, ca sa ii dai in judecata daca arati mai rau cand pleci decat atunci cand ai venit.

Toate ca toate, mie Starbucks-ul ala mi-a stat in gat. Da-o-n papucii mei de treaba, nici chiar asa.