joi, 30 aprilie 2009

senzatii tari! 1

take it as a series...sau nu

cine poate sa-ti ofere senzatii tari in viata fara sa-ti ceara "nimic" in schimb, daca nu sor-ta... in cazul de fata, sor-mea! e mai ceva ca bungee jumping! ce adrenalina, ce puls marit? pfff e nimic pe langa ce-mi ofera mie sora mea :)

prima astfel de senzatie mi-a fost oferita chiar in ziua cununiei ei civile... ce dovada de dragoste mai mare poate cineva sa-ti dea decat sa te faca cea mai importanta persoana a zilei?

totul bine si frumos, eu imi bagam niste maclavaisuri in par, ca deh... sora miresii :D, cand ma suna sor-mea care tocmai se intorcea de la coafor:

Adina: sa iti pregatesti ceva de aranjat paru' ca, atunci cand ajung acasa, imi bag capu sub dus ca mi-a umflat prea tare paru asta
Eu: aaaaaaaaa...bine?!
Adina: bine, bine, hai pregateste ceva!
Eu: .......

in timp ce vorbeam am fost prea socata sa mai pot sa spun sau sa simt ceva, dar cand am inchis m-au apucat in acelasi timp panica, transpitariile, dorinta de a se face o gaura in pamant ATUNCI si ACOLO ca sa pot sa cad in ea! fata mi se inrosise, desi aveam pe fata o tona de fond de ten, ca deh... sora miresii...
ma gandeam cum naiba pot sa-i aranjez eu paru... hai, ca mai stiu si eu cum sa aranjez un par, da' pentru CUNUNIE????
no really now! why me?... pentru ca deh... sora miresii! daca nu eu, atunci cine?

si, in timp ce eu imi doream sa se faca gaura in pamant, tineam in mana o perie rotunda si niste spuma... asta era tot ce aveam pentru ca nu eram acasa, apare sor-mea cu parul perfect ok, spunand ca ei i-a zis tanti aia ca o sa se mai lase, da' ca nu a crezut-o!

recunoaste ca vrei o sora ca a mea! :P

duminică, 26 aprilie 2009

banc sec

cat de tare pute basina de hamster?

nu mai tare decat hamsterul in general.



:D mousy is my muse..and yes..he stinks up the place.

vineri, 24 aprilie 2009

hai sa ne jucam!

... cu mintea, idealurile si sperantele studentilor din anul 3 care din vara isi cauta serviciu in vastul domeniu de Asistenta Sociala din Romania!

sunt unii profesori carora le place sa vorbeasca off the record, daca pot sa zic asa, de ceea ce ne asteapta, in viitorul mult prea apropiat. nu ar fi o problema, chiar imi place sa stiu in ce ma bag si cam cum o sa fie... daca nu s-ar contrazice si nu m-ar arunca iar in ... confuzie totala!

asadar, vine o profesoara si ne povesteste de cat de frumos o sa fie, cum o sa ne asculte toti parerile, ca nah... fresh meat, fresh thoughts, cum ea invata de la studentii din practica si de la cei care de abia au terminat facultatea, cum totul e roz, plin de fluturasi si curcubee.

tu, student credul ca nah... zice profa, mai mai ca faci pe tine de emotie, ti se umezesc ochii de fericire, ai o privire tampa pe fata (asa cam ca Puss in boots din Shrek) si iti doresti sa mergi acasa, sa inveti ca sa termini dracu sesiunea, sa scapi de licenta ca sa mergi in RAI (sistemul de asistenta sociala)!

fericire maxima, dorinta de viata, uhuuuuu... pana cand alta profa iti zice ca nu, nu o sa te asculte nimeni, ca nici nu o sa se stie ca existi... poate doar in cazul in care desparti Marea Neagra in 2 si treci tot sistemul in partea cealalta, daca mori si invii a 3a zi, daca reusesti sa-ti faci beneficiarii sa iasa din SPAS pe picioarele lor, venind in carucior... chestii din astea SIMPLE!

din nou in... confuzie totala si... si nimic!

miercuri, 22 aprilie 2009

real life

nu o sa fac nici un comentariu, ci doar o sa redau ce mi-a povestit si mie sor-mea aseara

client: buna ziua! ceva ca sa nu mai vomite aveti?
farmacista 1: da, avem, dar ce simptome are?
client: aaaa, pai nu mai are ca a murit!
farcamcista se duce sa cheme pe altcineva
farmacista 2: da, spuneti-mi, ce s-a intamplat! ce simptome are persoana pentru care vreti pastile antivoma?
client: pai, doamna, nu mai are simptome ca a murit
farmacista 2: si atunci de ce mai vreti sa-i da-ti pastile?
client: a mancat inainte sa moara si mi-e sa nu vina inapoi
farmacista 2: si cum vreti sa-i dati pastila daca a murit?
client: deci nu aveti nimic ca sa nu vomite?

speechless is what i am!

marți, 21 aprilie 2009

super skills!

nu stiu cum e la voi, dar la mine, daca s-ar putea, s-ar parca masina pe o rana, asaaaa un pic pe-o parte!

tot spatiul verde e plin de masini, asfaltul la fel, de trotuar nici nu mai zic... saraca jesse, nu mai poate sa faca pipi decat daca e jumate bagata sub o masina, fiind inghiontita din spate de alta.

azi dimineata am asistat la incercarea de iesire din parcare a unui nene. stanga masina, dreapta masina, in fata gard, in spate la vreo 2 m masina... buuuun! i-a luat ceva timp pana cand a reusit sa iasa. asta dupa ce s-a frichinit inainte si inapoi cu masina de vreo...50 de ori.

ma gandeam asa... oamenii astia mai trebuie sa faca niste ore de condus totusi, in special ca sa invete noi tehnici de parcare, ca e greu, tata, sa parchezi si sa iesi din parcare in situatia in care la fiecare 10 cm de masina, e o alta masina.

mai e o chestie care ma enerveaza... si anume isteria care se produce atunci cand se ocupa un loc de parcare de o masina necunoscuta. foarte urat! dar nu si atunci cand are avariile puse!!!

de ce si-ar lasa cineva avariile puse in cazul in care are de gand sa stea toata noaptea acolo?
ba, tu, ala care claxonezi ca istericu atunci cand vezi o masina cu avariile puse pe locul tau! hai sa-ti zic un secret, pleaca de acolo destul de repede ca nu e idiot sa-si cumpere o baterie noua in fiecare zi pe care sa o consume noapte doar ca sa faca misto de tine si sa-ti ia locul!

now i got it off my system! :)

sâmbătă, 18 aprilie 2009

Rosii cu codita si rosii fara codita?

- astea sunt bestiile cu codita -

Din seria "tramvaie, trolee, autobuze si alte utilaje". Eram zilele astea in eternul si fascinantul 32, ma duceam la "protestul de solidariate" pentru Chisinau, din Piata Universitatii.

Si in timp ce eu imi setam bestia (camera foto), am ascultat, involuntar, o discutie intre doi:

El: Asta e statia cu inghetata?
Ea: Nu, e urmatoarea, de la piata.
El: Care piata, aia din strada?
Ea: Da. Au preturi bune. Salata sapte mii, ridichii zece mii, rosii cu codita 50 de mii, rosii fara codita 45 de mii..."

Ma dadeam deja peste cap in mintea mea incercand sa inteleg care este diferenta dintre rosii fara codita si rosii cu codita si as fi murit de curiozitate... daca nu ma salva mister. Sau macar a incercat.

El: Si care e diferenta dintre rosii cu codita si rosii fara codita?
Ea: Alea cu codita sunt naturale...

Excuse me? Pentru ca am ramas nesatisfacuta de raspuns, reiau: Care e diferenta dintre rosii cu codita si rosii fara codita? Nu glumesc :D

baby war!

intotdeauna m-am considerat o persoana rationala, desi sunt isterica si control freak, care poate concilia oameni, rezolva conflicte destul de usurel... atunci cand nu ma bag cu totul in ele, dar nu asta e important acum!

asadar, conciliem, rezolvam, dar nu si cand vine vorba de copii! cu ei e destul de tricky pentru ca majoritatea fac exact de dos decat ce li se spune...

hmm si stai sa te gandesti... atunci cand 2 copii se cearta pe o jucarie si incep cu "a mea, a mea, A MEA!" ce faci? ii spui "lasa-i-o si celuilalt!", ceea ce e foarte putin probabil pentru ca astia micii, dupa cum ziceam si mai sus, fac exact opusul.

mai avem o posibilitate! daca te iei dupa faza cu opusul, ar trebui sa-i spui "da, da, ia-o! e a ta! nu-l lasa!" in speranta ca o va lasa din mana, desi toata chestia s-ar putea transforma intr-un fight club din care pitacii si parintii sa iasa cu vanatai si oase rupte... ceea ce nu ar fi asa de rau! poate se mai calmeaza unii parinti isterici si unii copii dementi

bineinteles, vine si a treia posibilitate, pe care nepoata-mea o aplica foarte des. desi mai are momente de "a mea, a mea, A MEA!", de cele mai multe ori lasa de la ea (pentru ca e dasteapta mah!!) si cauta altceva. dar de cele mai multe ori (atat cat pot sa spun eu, ca ies cu ea o data la 6 luni), ii place sa se uite cum se cearta 2 copii pe o jucarie si, in momentul de neatentie in care ei lasa jucaria jos, sa o ia si sa fuga cu ea!

...and that's what i call "doi se bat, al treilea castiga!"

miercuri, 15 aprilie 2009

!!!!

note to... oricine are rabdare sa citeasca blogul asta! uitati-va de cine e publicat blogul ca nu scriu numai eu (adica turkey)!

e un blog comun!... desi eu scriu majoritatea posturilor :P

asta ca sa nu existe neintelegeri ca in cazul asta

stupid stupid me

sunt varza in ceea ce priveste public speaking!

pot sa vorbesc non-stop 2 saptamani fara sa ma opresc, dar nu ma pune sa fac asta in timp ce se uita la mine 70 de perechi de ochi! cand trebuie sa vorbesc in fata mai multor oameni sau sa stau in fata lor sa fac ceva, ma apuca nebunia!

exemplul concludent IERI cand a trebuit sa vorbesc in fata modulului de consiliere despre tulburarea bipolara, care este boala pe care o iubesc cel mai mult (pe langa tourette care e bestial!!!).
e...inainte sa ma ridic, m-au apucat durerile de burta, tremuratu' si m-au trecut toate naduselile posibile EVER! normal ca toate astea erau in capul meu ca doar nah... cand m-am ridicat si mai rau, imi tremurau si picioarele si ma intrebam daca ceilalti isi dau seama prin ce suferinta trec eu acum! i guess they didn't ptr ca nu a aratat-o nimeni...

anyway, eram in transa! nu mai vedeam clar, dar am reusit sa nu ma uit atat de multe pe foi

in timp de debitam acolo, prin cap imi treceau tot felul de tampenii, cum ar fi... hai mai ca e bine ce zici aici si nu se vede ce tampita esti deep down inside! , aaaaaaaaaaa a observat toata lumea ca nu vad pe nimeni si ca ma uit in gol!.... dar macar le dau impresia ca ma uit la ei

mda... aia cu repetatu in oglinda nu merge deloc si nici aia cu imaginatu oamenilor dezbracati sau pe wc!

luni, 13 aprilie 2009

I'm in


post redundant, dar folositor pentru mai tarziu: i'm in, turkey, i'm in :D

turkey says: she's in, she's in! ....with another classic:P
si nu, nu lesinasem pe eddie

vineri, 10 aprilie 2009

why was i even born?

in ultima vreme, ma deranjeaza foarte multe chestii si le spun intr-un mod nu foarte dragut, dar acum nu o sa vorbesc despre asta, ci despre ce m-a deranjat miercuri in ceea ce priveste oamenii in general...

cu mana "in ghips", ma intorceam de la ... de undeva si mi-am urcat oscioarele obosite in 41 ca sa ajung acasa. nu pot sa spun decat ca-mi doream sa-mi rup mana cu febra musculara si sa-i lovesc pe o tanti si pe un nene...

sa-i luam pe rand

tanti nu a invatat ca fiecare are nevoie de his/her personal space si ca este dezgustator sa simta respiratia cuiva pe frunte sau ceafa (bine ca macar sunt mica si nu-mi respira in gura).
bai, tata, cand tramvaiul este gol, de ce pana mea trebuie sa vii fix acolo unde e mai multa lume? profa de psihopatologie spunea ca, de obicei, pe astia care invadeaza spatiul cuiva nu i-a iubit maica-sa cand erau mici...

honey bunny (adica tanti), go find someone else to love you!

l-am lasat pe nenea la sfarsit pentru ca a fost ceva mai dramatic. s-a lasat cu par din nas ars, cu usturimi de ochi, cu dorinta de a se crapa pamantul atunci acolo!

in viata mea nu am simtit pe nimeni putind asa cum putea nenea asta! nu a ceapa, nu a parfum... a transpiratie.

bleah!... asta numai daca nu ma gandesc ca vine caldura si ca jumatate din tramvai/troleu/autobuz o sa puta asa

oare cu metroul e mai bine?


p.s.: my newest obsession... magnolia

marți, 7 aprilie 2009

emergency plan!

ca tot apar pe la televizor cutremure nashpa in italia, cu multi morti and so on, am decis sa facem un plan in caz de cutremur!

asadar, oricine este acasa, insfaca pe bebe si pe jesse, dar si niste chestii de uz casnic, cum ar fi niste haine, incarcatoarele de telefon...u know! chestii pe care le iei repede!

so, bebe, jesse si chestii simple si ne intalnim in fata la Starbuck's din plazza ca macar sa murim cu burta plina de tort de ciocolata! sa fie tort de ciocolata de toti banii pe care ii avem!

cocand planul, mi-am dat seama ca exista o singura problema! pai daca noi reusim sa iesim din bloc si blocul cade (sau nu) dupa ce noi iesim din el, cam care ar mai fi sansele sa murim? poate sa cada plazza pe noi sau sa se crape pamantu' fix sub noi si sa cadem cu gratie acolo!

but hey, who cares about a tiny little flaw in a such a perfect plan?

sa fie tort de ciocolata!

after cutremur edit: nu am mers la starbuck's! they lied to me!

duminică, 5 aprilie 2009

jurnalul unui caine chel

s-a trezit, mi-a dat un picior in cap in timp ce cobora din pat, a ramas in pijama, m-a scos afara si ne-am intors!

btw, that was the best pipi ever! oh boy, oh boy... ca sa nu zica despre mine ca nu sunt un caine entuziast!!!

asadar, ne-am intors, am mancat si, din nou, am lesinat in coltul meu pana pe la pranz cand vroiam pipi din nou...

totul a decurs normal pana la 4 cand aia care doarme cu mine a plecat sa se imbrace...
whaaaaat? mergem din nou afara? oh boy, oh boy, oh boy!!! (for real de data asta)
jos ne astepta the only male from my kingdom cu masina lui mica si rosie, in care aveau pretentia sa ma urc! in timp ce incercam sa fiu o doamna si sa pun cate un picior in masina ma apuca cineva de fund si ma impinge!

THAT IS NOT THE WAY YOU TREAT A QUEEN!...but oh boy, oh boy, a fost asa de bine cand vantul imi flutura freza si limba!

si ajungem... recunosc locul de la mare distanta! este locul in care am incetat sa mai atrag masculi si unde ma duc la fiecare 3-4 luni ca sa ma umileasca, cica sa ma tunda!

i just can't fight it anymore! o sa ma supun! cheliti-ma! o sa trec si peste asta!

joi, 2 aprilie 2009

nervii de zi cu zi

well... not really, but still!

eram azi in tramvaiul ala plin cand un nene se ridica de pe scaun sa coboare. fair enough! avea omu treaba acolo... asa ca ma contorsionez, ma lipesc de geam, fac un triplu tulup pe spate si ii fac loc omului.

in timp ce nenea asta se chinuia sa treaca de mine, la un moment dat simt o bataie disperata pe umar... da, numai asa se poate comunica cu mine in autobuz, tramvai sau alte cele pentru ca am castile in urechi si nu aud decat ce se aude in ele...

dau castile jos, dupa ce am facut un mare efort sa-mi mut ghiozadanul in cealalta mana si sa ajung cu mana pana la ureche de unde sa scot casca... dupa toata tevatura, aflu ca tanti din spate vroia sa ma intrebe: "aaaa luati loc?"

glumesti, nuuuu? adica i could beat any contorsionista de la circ cu pozitia pe care o aveam si tu ma intrebi daca stau?

intrebarea asta mi se pare destul de retorica. ce altceva as putea sa-i raspund in afara de un nu dezamagit?
"da, o sa ma asez numai ca sa nu te las pe tine sa te asezi, pentru ca eu sunt o nenorocita!"

chestiile astea imi aduc aminte de ce imi urla muzica in urechi in fiecare zi cand merg cu transportul in comun...